Max Planck (1858-1947) |
sursă imagine: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Max_Planck_%281858-1947%29.jpg
Planck a fost un teoretician german, laureat la premiului Nobel pentru fizică în 1918, pentru elaborarea teoriei cuantice a radiaţiei termice, prin descoperirea cuantei de energie.
Punctul de plecare al acestei descoperiri a fost studiul radiaţiei termice emise de un corp negru. Cele două legi existente la momentul respectiv nu puteau fi aplicate pentru întreg spectrul, aşadar Planck reuşeşte să găsească o relaţie care să descrie exact distribuţia energetică a radiaţiei unui corp perfect absorbant. Aceasta este celebra formulă a lui Planck pentru determinarea densităţii spectrale a emitanţei.
În cadrul teoriei cuantice se afirmă că energia nu e divizibilă la infinit, ci există sub formă de cantităţi mici, pe care Planck le-a numit cuante de lumină.
Această mare descoperire a marcat trecerea de la fizica clasică, sau fizica mediilor continue, la fizica cuantică, sau fizica corpurilor microscopice, bazată pe concepţia de discontinuitate.
Planck a fost bun prieten cu Einstein, cântau împreuna, primul la pian şi al doilea la vioară.
Viaţa personală a lui Planck a fost marcată de mari necazuri. Dintre cei 5 copii, primul fiu a murit în primul război mondial, două fiice au murit la naştere, iar al doilea fiu a fost executat prin împuşcare după participarea la complotul eşuat de asasinare a lui Hitler.
Planck a murit în Germania la venerabila vârstă de 89 de ani.
© 2023 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi I Termeni şi condiţii