Simion Florea Marian Repere Biografice

S.F. Marian –Repere cronologice

1847 – 1/13 septembrie s-a născut Simion Florea Marian, în Ilişeşti (Suceava), fiu al lui Grigore Marian Florea şi al Ruxandrei

1859 – înscris la şcoala din Ilişeşti

1861-1862 – îşi continuă studiile la Suceava la Hauptschule

1863 – studii la Griechisch-Orientalische Kaiserliche-Königliche Obergymnasium in Suczawa, cu predare în limba germană

1866 – publică în revista Familia O nuntă la Ilişeşti

1868 – moartea tătălui

1868 (decembrie)-1869 (ianuarie) - înrolat în armată, la Chişinău, eliberat după o lună şi 15 zile, fiind „unicul fiu pe lângă maică-sa văduvă”

1869 – debutează cu volumul Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese şi corese de S.F. Marian
– se înscrie la Gimnaziul superior român grăniceresc greco-catolic din Năsăud

1871 – examen de maturitate la gimnaziul greco-catolic din Beiuş

1871-1875 – urmează cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi

1873 – publică Poesii poporale române, Cernăuţi, Tipografia lui G. Piotrovschi, vol. I

1875 – publică Poesii poporale române, Cernăuţi, Tipografia lui G. Piotrovschi, vol. II
– se căsătoreşte cu Leontina Piotrovschi, fiica cea mică a preotului Gheorghe Piotrovschi din Siret

1876 – este hirotonit
– este capelan militar în armata teritorială, preot militar, „ păstor sufletesc ” la Poiana Stampii (judeţul Cîmpulung)

1877 – este numit preot la Siret, în subordinea socrului său

1879 –catehet la şcoala poporală de băieţi şi fete din Siret

1881 – 26 martie – devine membru al Academiei Române, Secţiunea Istorică

1882 – 12 martie – susţine discursul de recepţie la Academia Română cu titlul Chromatica poporului român

1882 – distins de către regele Carol I cu brevetul şi medalia de aur Bene Merenti clasa I pentru scrierile poporale

1883 – publică Ornitologia poporală română, Cernăuţi, Tipografia lui R. Eckhardt, lucrare pentru care primeşte premiul Năsturel Herescu al Academiei Române de 4000 de lei, bani cu care cumpără în Suceava o casă de sec. XVIII, „casa câştigată cu condeiul” în care va locui până la moarte şi care, după eforturi de câteva zeci de ani ale urmaşilor (fiica - Maria şi ginerele - profesorul Mihai Cărăuşu) , devine Casa Memorială S.F. Marian

1883 – tipăreşte Chromatica poporului român (Ediţiunea Academiei Române)
– înfiinţarea societăţii culturale Şcoala Română
– numit „învăţător provizor de religiune” la gimnaziul superior ortodox-oriental din Suceava

1885 – publică Câteva înscripţiuni şi documente din Bucovina (Ediţiunea Academiei Române)
– numit învăţător definitiv de religiune, post pe care îl ocupă până la sfârşitul vieţii

1886 – publică Descântece poporane române, Suceava, Tipografia lui R. Eckhardt din Cernăuţi

1886 – înfiinţează, împreună cu avocatul Matei Lupu, Revista politică, pentru a susţine cauza românilor din Bucovina; revista a apărut până în 1891. „A avut de pe urma acestei legături cu foaia R. p. multe neplăceri, dar n’a şovăit pentru că credea în dreptate şi adevăr pentru cari a luptat viaţa sa întreagă”, după cum scria fiul său, Liviu Marian, în 1907, în Junimea literară, nr. 6-7 (p. 153)

1887 – publică Biserica din Părhăuţi în Bucovina (Ediţiunea Academiei Române)
– se înfiinţează în Suceava Clubul Român

1888 – devine membru în Consiliul şcoalar districtual al judeţului Suceava, post pe care îl ocupă până în 1906

1890 – publică Nunta la Români (Ediţiunea Academiei Române)

1892 – publică Naşterea la Români (Ediţiunea Academiei Române)
– publică Înmormântarea la Români (Ediţiunea Academiei Române)

1893 – publică Vrăji, farmece şi desfaceri (Ediţiunea Academiei Române)
– publică Satire poporane române, Bucureşti, Editura Socecu & Comp.
– participă, împreună cu I.G. Sbiera, la elaborarea lucrării Monarhia austro-ungară în chipuiri şi graiuri cu capitolul Viaţa poporului romîn bucovinean

1894 – primeşte de la ministrul de culte titlul de profesor definitiv

1895 – publică Tradiţii poporane române din Bucovina, Bucureşti, Imprimeria Statului

1896 – mitropolitul Arcadie îi conferă titlul de exarh arhiepiscopal cu brâu roşu

1898 – publică Serbătorile la Români - Cârnelegile (vol. I) (Ediţiunea Academiei Române)

1898 – face parte din comisia pentru cărţi didactice româneşti ce urmează a fi introduse în şcolile din Bucovina

1899 – publică Serbătorile la Români -Păresimile (vol. II) (Ediţiunea Academiei Române)

1900 – publică Poesii poporale despre Avram Iancu, Suceava, Editura autorului
– publică Inscipţiuni de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina, Suceava, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuţi, Editura autorului
– a fost numit membru corespondent al Comisiei Centrale pentru Cultură şi Istorie din Viena

1901 – publică Serbătorile la Români - Cincidecimea (vol. III) (Ediţiunea Academiei Române)

1903 – publică Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor – studiu folkloristic (Ediţiunea Academiei Române)
           – participă activ la expoziţia Asociaţiunii Române pentru Înaintarea şi Răspîndirea Ştiinţelor organizată de C.I. Istrati.
           – a fost hirotesit protoprezbiter la sfinţirea bisericii restaurate Mirăuţi din Suceava
           – primeşte Diploma şi medalia de Aur decernate de Asociaţiunea Română pentru Înaintarea şi Răspîndirea Ştiinţelor

1904 – publică Legendele Maicii Domnului – studiu folkloristic (Ediţiunea Academiei Române)

1904 – decorat de către regele Carol I cu Ordinul Coroana României în grad de ofiţer

1906 – participă, în calitate de preşedinte al Societăţii Şcoala Română, la deschiderea internatului Vasile Cocârlă din Suceava
– numit de către ministrul de culte austriac membru al Comitetului pentru culegerea cântecelor populare române
1907 – la începutul anului se îmbolnăveşte de pneumonie, se stinge din viaţă la 11/24 aprilie

Sus