Arhivele memoriei: Biblioteca Academiei Mihăilene
Expoziţie de carte organizată de Departamentul Colecții speciale deschisă în perioada 7-27 noiembrie 2019, în spaţiul expoziţional de la etajul I, sediul central
Zilele Bibliotecii stau anul acesta sub semnul celor 180 de ani de evoluție neîntreruptă a acestei instituții de cultură. Trăgându-și seva din vechile biblioteci ale Academiei Vasiliene de la 1640, ale bibliotecilor mănăstirești de la Sf. Sava şi Barnovschi și ale Academiei Domneşti, biblioteca se reorganizează pe principii moderne odată cu fondarea Academiei Mihăilene. De-a lungul timpului, biblioteca, asemenea Academiei, a trecut prin reorganizări succesive, colecţiile îmbogăţindu-se prin donaţiile personalităţilor culturale ale vremii.
Înfiinţarea Academiei Mihăilene în 1835 şi înzestrarea bibliotecii în 8 noiembrie 1839 cu „600 tomuri alese” se leagă de numele domnitorului Mihail Sturdza. Educat în spiritul Luminilor franceze, viitorul domn regulamentar vorbea curent limbile greacă și franceză, cunoștea latina, rusa, italiana și engleza și avea vaste cunoștințe în domeniul istoriei, filosofiei, jurisprudenței și matematicii. Gestul nobil făcut de domnitor, care se înscrie în galeria donatorilor bibliotecii, este sărbătorit în fiecare an la 8 noiembrie în cadrul Zilelor Bibliotecii.
„În această zi [8 nov. 1839], fiind şi acea a Academiei care poartă numele Strălucitului ei fundator, s-au cântat în biserica Academică Tedeum în fiinţa DD. profesori şi elevi, după care D. Pah. Săulescu au rostit în sala ceremonială un cuvânt analog cu această zi solonelă.
La acest prilej Î.S. au poroncit a să trimete la Academie 600 tomuri alese care au a fi începutul pentru înfiinţarea unei bibliotici publice. Comitetul Academic, împreună cu D. Referendarul [Gheorghe Asachi], au avut norocire a depune Î.S. rostirea simţirilor de recunoştinţă pentru acest nou semn a Înaltei Sale protecţii” („Albina românească”, X, nr. 89, 9 nov. 1839, p. 363).
Acest moment este considerat punct de plecare pentru istoria modernă a instituţiei ieşene. Artizanul organizării învăţământului din Moldova în perioada 1820-1849 este Gheorghe Asachi (1788-1869), inginer, arhitect, poet, prozator, dramaturg, pictor şi istoric român. Cărturarul care a luptat pentru propăşirea Moldovei prin „şcoală, limbă şi cultură” a fost desemnat referendar al Epitropiei Învăţăturilor Publice. Este organizatorul primei clase de inginerie şi primului spectacol de teatru în limba română. La propunerea sa, se organiza şi deschidea Academia Mihăileană la 16 iunie 1835, instituţie de învăţământ superior după model european, ce funcţiona cu trei facultăţi (filosofie, drept, teologie) şi două cursuri „extraordinare”. În paralel cu organizarea şi înzestrarea Academiei se avea în vedere şi dezvoltarea bibliotecii acesteia.
Referendarul Gheorghe Asachi alcătuieşte Reglementul atingătoriu despre organizaţia unei Bibliotice publice, de ţinerea şi condiţiile intrării în sala cetirei (publicat în Buletin. Foaie Oficială (Iaşi),VIII, nr. 93, 24 noiembrie 1840, p. 363-364; supliment la nr. 93, 24 noiembrie 1840) care cuprinde atât principiile de organizare a unei biblioteci, cât şi regulile de consultare şi păstrare a publicaţiilor, actuale şi astăzi. Cel dintâi bibliotecar al Bibliotecii Academiei Mihăilene a fost Dimitrie Gusti (1818-1887), valoros om de cultură, scriitor, tipograf, alcătuitor de manuale, de mai multe ori primar al oraşului Iaşi. El întocmeşte şi tipăreşte primul catalog de bibliotecă din ţară, Catalogul cărţilor de cetit în Biblioteca Academiei Mihailene (Iasii, în Institutul Albinei, 1841).
„... dupre încuviinţarea cinstitei Epitropii, se deschide publicului nostru cel întâi cabinet de lectură. Deci se poftesc doritorii a se împărtăşi de harul binefăcător al acestui aşezământ, să binevoiască a-l vizita, însă totodată este de ştiut că au a se povăţui de regulele prescrise pentru asemene scop, carele se cuprind în statutele tipărite spre ştiinţă la începutul fiescăruia tetrad al catalogului cărţilor” („Albina românească”, XII, nr. 94, 27 nov. 1841, p. 378-379).
Expoziția Arhivele memoriei: Biblioteca Academiei Mihăilene vă propune o selecţie de cărţi din inestimabilul tezaur al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, mărturie a continuităţii în timp a acestui lăcaş de cultură. Ex-librisul ştampilă al Bibliotecii Academiei Mihăilene de pe paginile volumelor atestă drumul lung şi sinuos parcurs de bibliotecă şi de colecţiile ei, precum şi faptul că doar biblioteca asigură perenitatea valorilor. La cei 180 de ani de la organizarea ei modernă, biblioteca rămâne încă un loc de pelerinaj spiritual.
„... cu înfiinţarea acestui nou aşezământ, îndămânându-se publicului nostru un mijloc neapărat spre zborul geniului călăuzitor moldoromânilor cătră Parnas şi cătră Eden, întru simţiri de recunoştinţă să înălţăm cugetul dorinţelor cuvioase cătră părintele luminilor, rugându-l ca această casă să fie una din acele templuri pe care le-au zidit înţelepciunea, întemeindu-le pre coloanele virtuţei şi întru care dregând în paharul dreptului cuvânt apa cea înviezătoare, scoasă din izvorul adevărului şi al nemuririi, îngerul veşniciei, cu înaltă strigare, să cheme pre cei setoşi de ştiinţă ca să vie să se adăpe şi să nu mai însătoşeze în veci” („Albina românească”, XII, nr. 94, 27 nov. 1841, p. 378-379).
Sus
