Memoria vie: Biblioteca Academiei Mihăilene
Expoziţie de carte deschisă în perioada 5 noiembrie - 3 decembrie 2014, în spaţiul expoziţional de la etajul I, sediul central
Expoziţia „Memoria vie: Biblioteca Academiei Mihăilene” se înscrie în sfera amplelor manifestări dedicate Zilelor
Bibliotecii din perioada 6-8 noiembrie 2014.
Începuturile bibliotecii coboară până la anul 1640 când domnitorul Vasile Lupu înfiinţează la Biserica Trei Ierarhi
Academia Vasiliană, prilej cu care donează cărţi din colecţia personală, una dintre acestea aflându-se în fondurile
Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu”. De-a lungul timpului, biblioteca, asemenea Academiei, a trecut prin
reorganizări succesive, colecţiile îmbogăţindu-se prin donaţiile personalităţilor culturale ale vremii.
Înfiinţarea Academiei Mihăilene în 1835 şi deschiderea porţilor bibliotecii în 8 noiembrie 1839 se leagă de numele
domnitorului Mihail Sturdza, care, după modelul vremii, înzestrează biblioteca cu 600 de tomuri. Acest moment este
considerat punct de plecare pentru istoria modernă a instituţiei ieşene. Artizanul organizării învăţământului din Moldova
în perioada 1820-1849 este Gheorghe Asachi (1788-1869), inginer, arhitect, poet, prozator, dramaturg, pictor şi istoric
român. Cărturarul care a luptat pentru propăşirea Moldovei prin „şcoală, limbă şi cultură” a fost desemnat referendar al
Epitropiei Învăţăturilor Publice. Este organizatorul primei clase de inginerie şi primului spectacol de teatru în limba
română. La propunerea sa, se organiza şi deschidea Academia Mihăileană la 16 iunie 1835, instituţie de învăţământ superior
după model european, ce funcţiona cu trei facultăţi (filosofie, drept, teologie) şi două cursuri „extraordinare”. În
paralel cu organizarea şi înzestrarea Academiei se avea în vedere şi dezvoltarea bibliotecii acesteia. Referendarul
Gheorghe Asachi alcătuieşte Reglementul atingătoriu despre organizaţia unei Bibliotice publice, de ţinerea şi condiţiile
intrării în sala cetirei (publicat în Buletin. Foaie Oficială (Iaşi),VIII, nr. 93, 24 noiembrie 1840, p. 363-364;
supliment la nr. 93, 24 noiembrie 1840) care cuprinde atât principiile de organizare a unei biblioteci, cât şi regulile de
consultare şi păstrare a publicaţiilor, actuale şi astăzi. Cel dintâi bibliotecar al Bibliotecii Academiei Mihăilene a
fost Dimitrie Gusti (1818-1887), valoros om de cultură, scriitor, tipograf, alcătuitor de manuale, de mai multe ori primar
al oraşului Iaşi. El întocmeşte şi tipăreşte primul catalog de bibliotecă din ţară, Catalogul cărţilor de cetit în
Biblioteca Academiei Mihailene (Iasii, în Institutul Albinei, 1841).
Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu” vă propune o selecţie de cărţi din inestimabilul ei tezaur, mărturie a
continuităţii în timp a acestui lăcaş de cultură. Ex-librisul ştampilă al Bibliotecii Academiei Mihăilene de pe paginile
volumelor atestă drumul lung şi sinuos parcurs de bibliotecă şi de colecţiile ei, precum şi faptul că doar biblioteca
asigură perenitatea valorilor. La cei 175 de ani de la organizarea ei modernă, biblioteca rămâne încă un loc de pelerinaj
spiritual.
Sus
